Stelian Fuia

presedinte Alianta Nationala a Agricultorilor (ANA)

Recalcularea pensiilor de serviciu şi a pensiilor militare reglementată de Legea nr.119/2010 şi HGR 735/2010, respectiv HGR 737/2010

Categorii de pensii în sistemul de apărare şi ordine publică precum şi condiţiile generale de acordare a acestora, în acest moment, conform  Legii 164 /2000, privind pensiile militare de stat, respectiv conform Legii 179/2004, privind pensiile de stat ale poliţiştilor

Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaş.


Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată parţială.

Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cadrele militare în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) vârsta de 55 de ani;

b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani.

Determinarea cuantumului pensiei militare

Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă.

În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din această perioadă, mai puţin solda de grad. La media obţinută se adaugă solda de grad.

Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;

b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, 62%;

c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, 64%.


Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale.

Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.

Cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.

Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.

La cuantumul pensiilor militare stabilite, se aplică prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.- Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar”*) clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei finale, stabilite conform acestei legi.

Detaliem mai jos, doar pentru informare mai exactă:

Pensie de serviciu anticipată – cadrele militare în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime ( vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani.)

a) au împlinit vârsta de 50 de ani şi sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.

Pensia anticipată parţială


1. cadrele militare în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:

a) sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.

Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru cadrele militare în activitate se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.

Cadrele militare în activitate care au desfăşurat activitate în condiţii deosebite sau speciale beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:

a) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar;

b) la împlinirea vârstei de 45 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar.


Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar.

Pensia de invaliditate


Au dreptul la pensie de invaliditate cadrele militare care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:

a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar şi tuberculozei;

b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar.


Încadrarea în grad de invaliditate se face de comisii de expertiză medico-militară. Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul de interne şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu,

a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;

b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, 62%;

c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale, 64% .


La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:

a) 1% pentru invaliditate de gradul I;

b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;

c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.

Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Pensia de urmaş

Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) dacă sunt elevi sau studenţi militari ai instituţiilor militare sau civile de învăţământ, până la obţinerea primului grad de ofiţeri, maistru militar sau subofiţer, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

d) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a), b) sau c).

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât jumătate din salariul mediu brut pe economie.

În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului , în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

a) pentru un singur urmaş 50%;

b) pentru 2 urmaşi 75%;

c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi 100% .


Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.


recalcularea pensiilor de serviciu şi a pensiilor militare reglementată de Legea nr.119/2010 şi HGR 735/2010, respectiv HGR 737/2010

Prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor s-a creat cadrul legal pentru recalcularea pensiilor de serviciu stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, a următoarelor categorii de pensii:

  • pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor,
  • pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, ale personalului diplomatic şi consular, ale funcţionarilor publici parlamentari, ale deputaţilor şi senatorilor, ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi ale personalului Curţii de Conturi.

recalcularea se realizează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000.

Procedura de recalculare a pensiilor de serviciu a fost aprobată prin:

  • o Hotărârea de Guvern nr.737/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
  • Hotărârea de Guvern nr.735/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu stabilite în baza unor legi speciale

Întrucât Curtea Constituţională a declarat măsura de recalculare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, ca fiind neconstituţională, această categorie este exceptată de la procesul de recalculare a pensiilor de serviciu.

Termenul recalculării pensiilor de serviciu a fost de 30 de zile pentru pensiile de serviciu din sistemul public, respectiv 5 luni pentru pensiile de serviciu din sistemul militar, drepturile de pensii recalculate acordându-se începând cu luna septembrie pentru prima categorie şi cu 1 ianuarie 2010, pentru pensiile de serviciu din sistemul militar, beneficiarul pensiei recalculate primind şi  decizia de recalculare a pensiei. Recalcularea se efectuează de Casele teritoriale de pensii, respectiv structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii.

Particularităţi cu privire la calcularea/recalcularea  pensiilor militare de stat,  pensiilor de stat ale poliţiştilor precum şi a pensiilor funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.

  1. 1. Modalitatea de calcul a pensiei pentru persoanele asigurate în sistemul unitar de pensii publice (inclusiv cei din domeniul apărării naţionale şi ordinii publice).

Toate persoanele asigurate în baza noii legi vor avea pensia calculată prin înmulţirea valorii punctului de pensie, în vigoare la data înscrierii la pensie, cu punctajul mediu anual, pe care l-a obţinut în decursul perioadei de asigurare.

1.1 Modalitatea de determinare a punctajului mediu anual

Punctajul mediu anual se va determina pentru fiecare persoană, prin adunarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, din anul respectiv şi împărţirea acestora la 12 (numărul de luni ale unui an). Punctajul lunar se determină prin împărţirea venitului lunar asigurat la câştigul mediu brut lunar, transmis de Institutul Naţional de Statistică.

Pentru determinarea punctajului mediu anual, se vor aduna toate punctele din anii pentru care o persoană a contribuit (în cazul sistemului de apărare se va calcula contribuţia aferentă cotelor anuale în vigoare dacă acesta ar fi contribuit) şi se vor împărţi la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare, prevăzut de lege.

Personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale care, în prezent, achită o contribuţie de 5% la bugetul de stat, buget din care, de altfel, se achită  pensiile acestora în acest moment, începând cu data intrării în vigoare a legii va contribui, la sistemul unitar de pensii publice ca şi celelalte categorii de persoane cu 10.5% contribuţie individuală din venitul câştigat. Astfel, procentul de 5% din solda brută, ce era plătit către bugetul de stat, se va plătii către bugetul asigurărilor sociale de stat. Pentru a nu se produce o diminuare a veniturilor salariale prezente, generate de plata contribuţiei individuale de 10.5% la bugetul asigurărilor sociale de stat, se va proceda la majorarea veniturilor salariale cu 5,5% ( 10,5% – 5%).

În cazul recalculării pensiilor militare, punctajul mediu anual realizat, se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentând stagiul complet de cotizare în momentul intrării prezentei legi în vigoare, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei (stagiul acesta va creşte de la 20 de ani la 30 de ani gradual pana în 2030),( spre exemplu în cazul civililor stagiul complet de cotizare va la 1 ianuarie 2011 de 28 ani femei si 33 de ani la bărbaţi).

De exemplu, dacă o persoană realizează un câştig salarial lunar în cuantum de 1.910 lei, timp de un an de zile, iar câştigul mediu brut lunar calculat pentru această perioadă este 1.910 lei, asiguratul obţine câte un punct de pensie pentru fiecare lună, doisprezece puncte într-un an, având un punctaj anual de un punct (doisprezece puncte, împărţite la 12 luni).

(Dacă asiguratul a desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite sau speciale, respectiv fostele grupe de muncă I şi II (înainte de aprilie 2001), punctajul fiecărui an este majorat cu 25%, respectiv 50%.)

De exemplu, dacă asiguratul va obţine anual câte un punct de pensie timp de 25 de ani, iar stagiul complet de cotizare prevăzut de lege este de 20 de ani, la 1 ianuarie 2011, va rezulta un punctaj mediu anual de 1,2500 puncte (25 de puncte împărţit la 20 de ani).

Cuantumul pensiei se va calcula înmulţind punctajul mediu anual (în exemplu de mai sus 1,2500 puncte) cu valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată (astăzi 732,8 lei).

1,2500 pct. X 732,8 lei = 916 lei

1.2 Modul de determinare a valorii punctului de pensie conform noii legi

Valoarea punctului de pensie se va stabili prin legea pensiilor, la data intrării în vigoare fiind de 732,8 lei.

Începând cu 1 ianuarie 2012,valoarea punctului de pensie va fi indexată anual,  cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrat în anul precedent.

De exemplu, dacă în anul 2011 se va înregistra o rată a inflaţiei de 5.3% şi o creştere a câştigului salarial brut de 0.4%, începând cu 1 ianuarie 2012, valoarea punctului de pensie de 732,8 lei  va fi indexată cu 5.3% ( 100% rata inflaţiei ) la care se adaugă  0.2 % ( 50% x 0,4%) adică cu 5.5% , rezultând o valoare a punctului de pensie de 773,1 lei.

În situaţia în care unul dintre aceşti indicatori înregistrează valori negative,  la indexarea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă, iar în  situaţia în care ambii indicatori au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

În acest fel, conform acestei formule de indexare, valoarea punctului de pensie nu va scădea.

Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie urmează a se indexa  anual cu 100% rata inflaţiei, la care se va adăuga 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, luat în considerare la indexarea anuală a valorii punctului de pensie, urmează a se reduce, gradual, cu câte 5 % în fiecare an.

Începând cu anul 2030, potrivit legii, valoarea punctului de pensie urmează a se indexa cu 100% rata inflaţiei înregistrată în anul precedent.

De asemenea, pentru persoanele înscrise iniţial la pensie începând cu 1 ianuarie 2012, la punctajul mediu anual determinat se va aplica un indice de corecţie, calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. Indicele de corecţie menţionat se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie. Acest lucru va face ca, la momentul pensionării, să existe o legătură strânsă între câştigul salarial şi pensia obţinută de noul pensionar.

De exemplu, dacă valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei, câştigul salarial mediu brut din anul precedent este de 1.910 lei, iar punctajul mediu anual este de 1,2500, în urma aplicării indicelui de corecţie, punctajul asiguratului la momentul  înscrierii la pensie va deveni: 1,6929 puncte.

1,2500 x (43,3% x 1.910 : 732,8) = 1,5000 x 1,1286 =1,4108 puncte

Acest indice asigură aşadar o creştere a punctajului cu 12,86% pentru cazul prezentat.

2. Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:

a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;

c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă,

3. Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi a II-a de muncă, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii.

4. Pensionarii cu aceste categorii de pensii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;

c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte condiţii de muncă, potrivit legii.

5. Documentele doveditoare privind stagiul de cotizare şi veniturile realizate se depun de către beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii de la care primesc drepturile de pensie.

6. Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.

7. La determinarea cuantumului pensiei recalculate se foloseşte valoarea punctului de pensie valabil la data încheierii procesului de recalculare.

8. Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi (stagiul acesta va creşte de la 20 de ani la 30 de ani gradual, pana în 2030).

9. La cuantumul pensiilor militare stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplică prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.( Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar”*) clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

10.  Pensia de serviciu recalculată, potrivit Legii nr. 119/2010, poate fi modificată la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, referitoare la alte  drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, avute după stabilirea ei.

11. Prin proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice se prevede creşterea vârstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale de la 55 de ani la 60 de ani.

Noua lege prevede creşterea, din anul 2011, a vârstei de pensionare a categoriilor profesionale menţionate mai sus, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 55 de ani, până la 60 de ani, până în 2030. Creşterea se realizează gradual. Noua lege prevede creşterea, din anul 2011 a stagiului complet la 30 de ani în 2030, şi creşterea graduală a stagiului minim de cotizare în specialitate, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, de la 15 ani la 20 de ani în 2030.