Stelian Fuia

presedinte Miscarea Agricultorilor din Romania (M.A.R.)

INFORMARE privind vizita în Franţa a delegaţiei Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, conduse de domnul deputat Stelian Fuia, preşedintele comisiei, 4 – 6 mai 2011

În perioada 4 – 6 mai 2011, o delegaţie a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, condusă de domnul deputat Stelian Fuia, preşedintele comisiei, a efectuat o vizită în Franţa.

Vizita a avut loc în contextul unor schimburi bilaterale organizate la propunerea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, pentru discutarea cu membrii comisiilor omoloage din Parlamentele unor ţări membre ale Uniunii Europene, a unor subiecte de interes comun din domeniul agriculturii.

Din delegaţie au făcut parte următorii parlamentari: domnul deputat Stelian Fuia (PD-L), preşedintele comisiei, şi domnii deputaţi Marian Avram (PD-L), secretar al comisiei, şi Pavel Horj (PNL), membru al comisiei.   

Programul vizitei a cuprins convorbiri cu domnul Serge Poignant, preşedintele Comisiei pentru afaceri economice din Adunarea Naţională franceză, şi cu membri ai comisiei, cu domnul Jean-Paul Emorine, preşedintele Comisiei pentru economie, dezvoltare durabilă şi amenajarea teritoriului din Senat, întâlnire la care a participat şi domnul Laurent Beteille, preşedintele Grupului de prietenie Franţa – România din Senatul francez[1]. De asemenea, delegaţia parlamentară română a avut întrevederi la conducerea Ministerului Alimentaţiei, Agriculturii, Pescuitului, Ruralităţii şi Amenajării Teritoriului francez, cu domnul Guy Vasseur, preşedintele Adunării Permanente a Camerelor Agricole (APCA), şi cu alţi reprezentanţi ai conducerii APCA, precum şi cu domnul Bernard Bezeaud, director general al Agenţiei de Servicii şi Plăţi din Franţa.

Cu ocazia întrevederilor, părţile română şi franceză au discutat subiecte de interes comun privind Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, colaborarea româno-franceză în domeniul agriculturii, organizarea Camerelor agricole în România, colaborarea parlamentară bilaterală, relaţiile politice româno-franceze, etc.

 

Relaţiile dintre România şi Franţa şi colaborarea parlamentară bilaterală

Întâlnirile pe care membrii delegaţiei parlamentare române le-au avut cu demnitarii francezi au prilejuit sublinierea, de către ambele părţi, a relaţiilor bilaterale privilegiate româno-franceze şi a dorinţei comune de intensificare a colaborării dintre cele două ţări, în cadrul Uniunii Europene.

În context, partea română a solicitat ca demersurile României de aderare la Spaţiul Schengen să fie sprijinite de către Franţa, precizând că ţara noastră este pregătită pentru aderare, respectând cu stricteţe criteriile care fac obiectul procesului de evaluare. În acest sens, membrii Comisiei pentru afaceri economice a Adunării Naţionale franceze au dat asigurări că vor transmite Ministrului Afacerilor Externe francez mesajul transmis de partea română. De asemenea, Preşedintele Comisiei pentru economie, dezvoltare durabilă şi amenajarea teritoriului din Senat s-a declarat în favoarea acestui obiectiv al ţării noastre, menţionând că “Europa nu se poate construi fără integrarea tuturor statelor membre în Spaţiul Schengen, pentru a avea o adevărată frontieră europeană”. Astfel, a fost relevantă deschiderea demnitarului francez în acest sens, care  a considerat că aderarea României la Spaţiul Schengen „este o chestiune naturală”. În acelaşi timp, Preşedintele Grupului de prietenie Franţa-România din Senatul francez a precizat că domnia sa a adresat o scrisoare Ministrului Afacerilor Externe francez, în favoarea aderării României la Spaţiul Schengen.

În acelaşi timp, membrii delegaţiei parlamentare române au evidenţiat rolul deosebit de important al diplomaţiei parlamentare, în aprofundarea permanentă a colaborării româno-franceze, în multiple domenii, transmiţând dorinţa părţii române de a continua schimburile la nivelul comisiilor de specialitate din cele două foruri legislative. În replică, parlamentarii francezi au evidenţiat faptul că intensificarea cooperării la nivel parlamentar între ţările membre ale Uniunii Europene este absolut necesară.

În vederea continuării dialogului demarat la Paris, domnul deputat Stelian Fuia, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, a adresat domnului Serge Poignant, preşedintele Comisiei pentru afaceri economice din Adunarea Naţională franceză, invitaţia de a efectua o vizită oficială în România, în fruntea unei delegaţii a comisiei. Demnitarul francez a acceptat cu multă plăcere invitaţia şi şi-a exprimat dorinţa de a efectua această vizită, la o dată reciproc convenabilă, fie în partea a doua a anului 2011, fie în prima parte a anului 2012.

Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene şi colaborarea româno-franceză în domeniul agriculturii

 

Cu ocazia convorbirilor cu domnul Serge Poignat, preşedintele Comisiei pentru afaceri economice din Adunarea Naţională franceză, şi cu membri ai comisiei, demnitarul francez a evocat consultările pe tema Politicii Agricole Comune a UE pe care domnia sa le-a avut cu domnul Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultură, menţionând ca următoarea întâlnire va avea loc la Paris, la data de 25 mai 2011. Referitor la PAC, gazdele au subliniat faptul că Franţa insistă pe trei aspecte şi anume: competitivitatea agriculturii şi garantarea veniturilor agricultorilor, dezvoltarea durabilă, care să includă un dispozitiv de gestionare a riscului, şi dezvoltarea teritorială. De asemenea, s-a precizat faptul că Franţa solicită un instrument de reglementare a pieţelor şi, împreună cu Germania, a ajuns la un compromis privind cadrul de reglementare. Spre deosebire de Germania, care susţine o reglementare doar pe perioada de criză, pentru constituirea de stocuri, Franţa concepe reglementarea din punct de vedere preventiv. În acest sens, domnul Preşedinte Serge Poignant a sugerat că «România s-ar putea apropia de Franţa». Pe de altă parte, s-a precizat că există o diferenţă de opinie între Executiv şi Parlament privind « înverzirea » primului pilon – ministrul francez al agriculturii susţine includerea ecologiei în pilonul I (care se ocupă de investiţiile directe), pentru a nu complica  pilonul II, iar parlamentarii doresc ca măsurile ecologice să facă parte şi din pilonul II. În privinţa tratării chestiunilor ce ţin de teritorialitate în cei doi piloni, s-a menţionat că poziţia franceză este mai apropiată de cea a României decât de cea a Germaniei. În context, partea franceză a solicitat sprijinul României pentru respingerea propunerii de liberalizare a dreptului de plantaţii viticole.

Referindu-se la chestiunile ridicate de partea română, în legătură cu necesitatea de echilibrare a ajutoarelor, gazdele au menţionat că Franţa se pronunţă pentru progresivitatea ajutorului şi convergenţa cheltuielilor şi apreciază că echilibrarea ajutoarelor trebuie sa fie progresivă şi, în acelaşi mod,  trebuie sa fie egalizate şi costurile. În legătură cu propunerea de deschidere a unui capitol pentru susţinerea micilor fermieri, s-a precizat că Franţa este în favoarea păstrării specificităţii micilor exploataţii. În acelaşi timp, în legătură cu solicitarea părţii române de menţinere a investiţiilor în sistemul de irigaţii, gazdele au precizat că acesta este un dosar mai delicat, care nu depinde doar de Franţa, şi care implică şi avizul ecologiştilor.

În ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, în linii generale, ambele părţi au avut abordări similare. În context, domnul Jean-Paul Emorine, preşedintele Comisiei pentru economie, dezvoltarea durabilă şi amenajarea teritoriului din Senatul francez, s-a exprimat în favoarea revizuirii subvenţiilor, în sensul dirijării lor spre regiunile care se confrunta cu dificultăţi. Referindu-se la cei doi piloni ai PAC, parlamentarul francez a menţionat că domnia sa este în favoarea propunerii Comisiei pentru un pilon 1 economie (ajutoare specifice) şi un pilon 2 pentru chestiuni ce ţin de mediu, care să includă şi programele destinate micilor zone defavorizate. În ceea ce priveşte bugetul PAC, în virtutea referinţelor istorice, s-a precizat faptul că Franţa susţine dreptul la plata unic. În continuare, demnitarul francez s-a pronunţat în favoarea taxării terenurilor necultivate, în baza principiului că agricultura, la fel ca şi apa, este un “patrimoniu comun”. Astfel, legislaţia franceză îi obligă pe proprietarii de terenuri agricole să exploateze terenul sau să-l arendeze. La solicitarea membrilor delegaţiei parlamentare române, a fost explicat modelul francez de restructurare a exploataţiilor agricole, prin crearea de Grupuri agricole de exploatare în comun (GAEC) şi de Cooperative pentru utilizarea materialului agricol (CUMA). În acelaşi timp, în contextul interesului manifestat de partea română pentru crearea Camerelor agricole, partea franceză a insistat asupra necesităţii regionalizării acestora, pentru o mai mare vizibilitate la nivel european.

În ceea ce priveşte colaborarea bilaterală dintre Franţa şi România în domeniul agriculturii, s-a menţionat că există posibilitatea de organizare a unor schimburi cu Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică şi cu Institutul Naţional de Cercetare Agronomică, menţionându-se faptul că partea franceză poate propune orientări pentru politica agricolă a României, pentru a evita greşelile franceze din trecut.

În cadrul convorbirilor de la Ministerul Alimentaţiei, Agriculturii, Pescuitului, Ruralităţii şi Amenajării Teritoriului, gazdele au subliniat relaţiile foarte bune dintre autorităţile române şi franceze şi au menţionat convergenţa de opinii, evidenţiată şi cu ocazia întâlnirii Miniştrilor agriculturii din România şi Franţa, care constituie baza demersurilor viitoare pentru menţinerea poziţiilor comune, în acest domeniu. În context, au fost transmise mulţumiri pentru susţinerea pe care România a manifestat-o încă de la început pentru pactul franco-german, fiind subliniată contribuţia directă a României la formularea unora dintre elementele documentului. De asemenea, a fost menţionată intenţia ministrului francez al agriculturii de a vizita România.

În legătură cu viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene, partea franceză a insistat asupra dorinţei ca România şi Franţa să susţină menţinerea nivelului bugetului alocat pentru agricultură, având în vedere caracterul strategic al industriei alimentare şi al agriculturii, alături de energie. În continuare, s-a precizat faptul că Franţa este preocupată de menţinerea unui echilibru în privinţa ajutoarelor, pentru a evita divizarea între statele membre şi este recunoscătoare României pentru poziţia adoptată în această privinţă. Pe de altă parte, s-a menţionat că Franţa este prima ţară care a renunţat la „referinţele istorice”, gest politic important mai ales pentru noile state membre, ceea ce nu implică însă acceptarea unor condiţii egale, care nu ţin cont de realităţile agricole ale fiecărei ţări. Franţa contează în continuare pe sprijinul României pentru definirea noului sistem care îl va înlocui pe cel „flat rate” şi pentru includerea aspectelor de protecţie a mediului în pilonul I al PAC. În acelaşi timp, Franţa susţine recurgerea la principiul reciprocităţii în negocierile comerciale ale UE cu alte ţări, în special cu cele din MERCOSUR.

În replică, partea română a subliniat interesul pentru actualizarea foii de parcurs în domeniul agriculturii, inclusiv prin organizarea celei de-a doua sesiuni interguvernamentale, în funcţie de cele două agende şi a invitat partea franceză să analizeze şi posibila implicare în parteneriatele public – privat, recent anunţate de guvernul român şi care vizează şi sectorul agricol. În continuare, s-a propus includerea în pilonul I a unui program de sprijin pentru micii fermieri activi şi a unor sub-capitole în pilonul II, pentru refacerea infrastructurii de irigaţii şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, precum şi a unor măsuri care să încurajeze regruparea terenurilor agricole de mici dimensiuni. De asemenea, s-a solicitat opinia faţă de organismele modificate genetic (OMG), subiect pe care partea franceză îl consideră sensibil, în care dezbaterea la nivelul UE se intersectează cu cea la nivel internaţional (OMC), dar, în acelaşi timp, acesta este emblematic pentru poziţiile comune ale celor două ţări faţă de viitorul PAC, care nu ar trebui să conducă la „renaţionalizarea” dezbaterii pe acest subiect, ci să pornească de la importanţa strategică al agriculturii.

Convorbirile de la conducerea Adunării Permanente a Camerelor Agricole (APCA) din Franţa a prilejuit prezentarea modului de funcţionare al camerelor franceze pentru agricultură (principii, organizare, organe de conducere, finanţare). Camerele franceze de agricultură s-au consolidat şi dezvoltat după ce sistemul a fost decuplat de administraţie şi a fost încredinţat profesioniştilor. Succesul actual al funcţionării camerelor agricole franceze este determinat de proximitatea faţă de fermieri (structuri regionale şi departamentale) şi de mijloacele financiare de care dispun. În context, s-a precizat că Adunarea Permanentă a Camerelor Agricole apreciază că legea camerelor agricole din România va putea fi aplicată în mod eficient dacă va fi completată de o finanţare corespunzătoare.

În privinţa viitoarei PAC, a fost subliniat consensul deplin, rezultat în urma discuţiilor avute la începutul lunii martie cu domnul Valeriu Tabără, ministrul roman al agriculturii şi dezvoltării rurale, în subiecte precum menţinerea unui nivel similar al bugetului PAC, asigurarea unui echilibru privind ajutoarele directe şi al unei flexibilităţi în ceea ce priveşte acordarea ajutoarelor în funcţie de situaţiile concrete. Referitor la OMG-uri, gazdele au deplâns absenţa, în Franţa, a cercetării publice pe această temă, considerând de neacceptat faptul că producătorii francezi nu pot cultiva OMG-uri şi trebuie să recurgă la importuri.

La rândul său, partea română a mulţumit pentru sprijinul manifestat de reprezentanţii APCA cu ocazia vizitei efectuate în România la începutul lunii martie, precizând că o parte din recomandările făcute ulterior acestei vizite se vor regăsi în textul unei Ordonanţe de urgenţă ce va modifica şi completa actuala lege. De asemenea, s-a subliniat că agricultura reprezintă viitorul relaţiilor bilaterale de colaborare, considerând că, până la sfârşitul anului 2012, se pot pune bazele unui parteneriat strategic în acest domeniu. În acelaşi timp, partea română a solicitat sprijinul APCA pentru desemnarea unui consilier cu experienţă în sistemul camerelor agricole franceze, care să continue, şi la nivel parlamentar, asistenţa acordată pentru demararea activităţii camerelor agricole din România. În acest sens, conducerea APCA şi-a declarat disponibilitatea faţă de rugămintea părţii române, solicitând transmiterea detaliilor clare privind perioada, obiectul consilierii, precum şi finanţarea unui astfel de demers, pentru a formula propuneri concrete.

În acelaşi timp, partea română a precizat că alegerile din camerele agricole sunt estimate a se finaliza până în luna septembrie a.c., în prezent Comitetul de iniţiativă fiind preocupat de zonare, de identificarea spaţiilor şi de organizarea propriu-zisă a alegerilor, la care este aşteptată participarea a 1,2 milioane alegători. În primii doi ani de funcţionare, camerele de agricultură din România vor fi sprijinite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (în special din punct de vedere financiar şi al formării), după care funcţionarea sistemului va fi în bună măsură inspirată de practica franceză. Totodată, membrii delegaţiei parlamentare române au cerut detalii privind modul de aplicare al impozitului pe terenul agricol (care finanţează în bună măsură activitatea camerelor agricole franceze) şi care este influenţat de calitatea terenului.

La Agenţia de Servicii şi Plăţi (ASP) din Franţa, discuţiile s-au concentrat asupra activităţii Agenţiei şi a modului de operare. A fost prezentat în detaliu modul de organizare şi funcţionare a ASP, precum şi sursele de finanţare, precizându-se că activităţile derulate nu se referă strict la agricultură, ci acoperă şi alte zone, în special din domeniul social şi din cel al formării profesionale. În context, partea română a sesizat eficienţa sistemului francez şi al funcţionării ASP (care acoperă activităţi desfăşurate în România la nivelul mai multor agenţii),  gazdele precizând că ASP este o agenţie multiformă, a cărui mod de organizare este singular la nivel european. Parlamentarii români s-au interesat de modul în care ASP colaborează cu camerele agricole şi au obţinut detalii despre câteva din domeniile concrete în care colaborează cele două entităţi (consultanţa pentru teledeclaraţii şi teledetecţie). Delegaţia română a subliniat interesul pentru modelul francez, reprezentanţii ASP manifestându-şi disponibilitatea de a detalia bunele practici de care dispun, având în vedere faptul că ASP a sprijinit partea română şi pentru organizarea activităţii APIA.

***

 

Vizita la Paris a delegaţiei Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, conduse de domnul deputat Stelian Fuia, preşedintele comisiei, a evidenţiat relaţiile deosebite existente între România şi Franţa şi a prilejuit exprimarea întregii disponibilităţi a părţilor română şi franceză de a colabora în multiple domenii, în vederea aprofundării permanente a legăturilor dintre cele două ţări.

Discuţiile cu parlamentarii francezi pe tematici agricole au fost extrem de constructive şi dense, punctele de vedere ale celor două părţi fiind în cea mai mare parte similare. Totodată, interlocutorii români şi francezi au subliniat rolul deosebit al dialogului dintre comisiile permanente din forurile legislative român şi francez, considerând această vizită foarte utilă şi exprimându-şi dorinţa de a continua dialogul demarat la Paris, în vederea identificării unor noi forme de cooperare, spre beneficul reciproc al celor două părţi.

 

 

Deputat Stelian Fuia,

Preşedintele Comisiei pentru agricultură,

silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

a Camerei Deputaţilor


[1] În cele două Camere ale Parlamentului francez nu există comisii pentru agricultură, problematica agriculturii fiind în competenţa Comisiilor pentru economie.

 

Categorie Recomandam
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,